27 august 2009 - Vali Sterian – Antirăzboinica
Despre Vali Sterian îmi vine greu să scriu, am mereu impresia că vorbele îmi sunt sărace şi că nu voi fi capabilă să scriu pe măsura unui artist atât de important pentru mine. Am realizat însă că, spre ruşinea noastră, tocmai unul dintre artiştii pe care îi respectăm cel mai mult a fost prezent, pe scena noastră virtuală, mai rar decât ar fi fost normal.
Cum scria într-un articol mai vechi colega mea, miragecj, folkul românesc îi datorează enorm de mult lui Vali Sterian, iar dacă la origini, la el acasă, acest gen de muzică avea ca latură extrem de importantă protestul, atunci Vali Sterian a fost unul dintre puţinii folkişti de la noi care s-a apropiat, prin spiritul protestatar al muzicii sale şi nu numai, de ceea ce a însemnat folkul la începuturile sale.
Mi-a fost greu să aleg, din cântecele lui Vali Sterian, unul pe care să vi-l dăruiesc astăzi, dar m-am oprit asupra celui care dă titlul unuia dintre albumele mele folk de suflet şi anume “Antirăzboinica”. Un cântec de protest al cărui mesaj este, din păcate, cât se poate de actual şi astăzi, o piesă compusă de Vali Sterian pe versurile lui Adrian Păunescu şi interpetată alături de câţiva muzicieni talentaţi printre care şi inegalabilul Dan Andrei Aldea:
Vali Sterian - Antirazboinica
Popularity: 3% [?]
2 comentarii
Trimite un comentariu »
e mare lucru ca un cantec scris cu mult timp in urma isi gaseste rasunet si astazi, deci nu tot ce e vechi e demodat cum nici tot ce e nou nu e neaparat bun.
pacat ca astazi nu mai stim protesta in felul asta:prin cantec.
Mi-e dor de vremurile in care fiecare cantec nou aparut si “la moda” in anii copilariei si adolescentei mele era extraordinar datorita liniei meodice deosebite de ceea ce auzisesi pana aunci si a vibratiei sufletului, pe care traiai ascultand versuri de o calitate incontestabila. Atunci am asociat fara gres si ireversibil muzica folk cu versul de calitate si cu sentimentul de “placere a sufletului si mangaiere a inimii”. Astazi orice vers stupid este asciat cu un ritm “sec, pe doua-trei note” sau orice ironie politica ste cantata fara nici un rezultat si se numeste “muzica”. Atunci se nastea din cand in cand un Vali Sterian care reteza rapid, prin cantec, “cultura zero” si non-valorile se ofuscau putin, dar se asezau in bancile lor cuminti. Acum doar cantam din cand in cand durerea mizeriei, dar fara versuri (un gen de mmmmmmmmmmmmm…………mut). Va rog, dati-mi un dram de speranta si spuneti-mi ca voi mai trai “vremuri”…!!!